0 0

 Când te joci cu focul... Te arzi ! ,

Capitolul 1


"Femeia înșeală numai pe cel pe care-l iubește, pe ceilalți îi părăsește pur si simplu".
"Trebuie sa fi fost un sâmbure de adevăr in privința spuselor lui Ștefan", își spuse ea in gând, amintindu-și de zbuciumul protagonistului romanului , "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război", fiind și una din cărțile ei preferate.
Trase aer in piept și ieși pe ușă.
Iesise cu patrupedul ei sa-l plimbe, la orele amiezii. Era cald, parca prea cald pentru "gusturile" ei dar ce crezi, așa este vara, este cald, uneori canicula și cum este vorba aia "vara nu-i ca iarna", își scutura capul parca vrând sa iasă din gândurile ei. Ieșind din apartament, aude usa liftului ca se deschide, pornește grabita sa prindă "tura":

"Cine naiba m-a pus sa-mi cumpăr apartament la etajul 5", își spuse ușor in gând.

Ajungând in dreptul liftului, pe un ton ridicat își cheamă cățelul pe nume:

-Hai Rico, hai mami!

Cățelul veni spre ea, agale de parca nici el nu s-ar fi încumetat sa iasă din casa, de la răcoare însă trebuia sa-și facă nevoile.

Între timp, vecinul îi ținea usa astfel încât ea sa între în lift cu cățelul. "Ahh Vecinul"... își spune ea in gând, simțind parfumul tare, masculin ce îi mângâie ușor nările și ajungând pana in măduva oaselor. Ar fi vrut sa iasă din lift de îndată, sa coboare pe scări cinci etaje, pana la urma nu erau așa multe, nu era ca și cum ar fi locuit la etajul 10, atâtea etaje având blocul unde locuia și etajul unde locuia "vecinul". Dar ce caută el la etajul ei? Pierdută in gânduri, este trezita brusc de vocea calda și groasa:
-Ia zi vecina, care-i treaba, te văd puțin amețită

Amețită, își repeta in gând, de ce naiba as fi amețită?
-In ce sens ?

-Așa pierduta! Ești bine ?

Inima începe sa-i bată cu putere, gura i se usuca dintr-o data iar privirea ei se îndrepta către buzele lui groase și perfect conturate.

-Îmi este cald și n-am niciun chef sa ies pe canicula asta afara sa plimb câinele dar n-am incontro, sunt la "datorie".

Cu un surâs in colțul gurii, se grăbește sa-i dea replica:

-De ce nu-l trimiți pe Matei?

Inima îi tresari din nou in piept și între timp usa liftului se deschide, fapt ce anunța ca au ajuns la "destinație". Ieșind din scara blocului, își drege ușor vocea și pe un ton scăzut, îi Răspunde dezamăgitor:

-Eee Matei, nici măcar nu este acasă la orele astea, pana vine el.....

Era ora 15:30, iar Matei, logodnicul ei, era la birou prins in acte și cifre și nebunii de care ea oricum nu era interesată. Se mai întâmpla ca el sa vina mai devreme de aceasta ora, ceea ce o bucura cumva deoarece aveau timp sa mai iasă din casa, sa se plimbe, practic sa facă lucruri normale de cuplu... însă astăzi nu era cazul. Azi era una dintre acele zile, când stătea singura pana seara uneori și pana la 22:00, iar când el venea, servea cina, duș și somn, nimic altceva.

- Lasă vecina ca data viitoare ți-l scot eu pe Rico, te ajut sa râmai in casa la răcoare și sa scrii.

La cele auzite, Sandra (ca așa era numele ei de botez, despre care mulți prieteni făceau mișto zicând ca acest nume le suna ca și când ar fi din filmele erotice....O tâmpenie oricum) ridica o sprânceană in semn de uimire.
De când și pana când vrea el sa-mi întindă o mâna de ajutor și de când și pana când a ținut el minte ca eu sunt scriitoare? Nici măcar când vin de la Market cu sacoșile pline nu-mi tine usa de la scara... Brusc este întreruptă:

-Hey, pământ către Sandra !?

-Daa aici sunt!

Încercând sa se trezească și uitându-se atenta după Rico, care mirosea in jurul blocului și era concentrat pe nevoile lui.

-Deci așa facem da ? Mâine după amiaza dacă vrei, ți-l scot eu pe Rico.

"Doamne Dumnezeule, ce are omul asta? De ce ar face el asta pentru mine"?

-Nu, stai liniștit nu este nevoie!

-Eee, hai lăsă. Mergi la magazin? Fac cinste cu un suc rece.

Sandra, se uita in jur mirata, evitând sa se uite la el și fără sa se gândească, deja se îndrepta cu vecinul spre magazin. Încet își ridica privirea din pământ și îl privi, absorbită, învăluită de acest bărbat, care îi fura toate gândurile. Cum sa nu-i placa acest om, acest bărbat înalt, cu un corp Atletic lucrat ușor la sala, pentru ca da, nu era genul ăla cliseic de trup perfect sculptat, însă era exact pe gustul ei. Ajunși la magazin, Sandra rămâne afara cu Rico, iar vecinul intra in magazin pentru a-și cumpara cele necesare dar și sucul rece promis. Își scoate telefonul din buzunarul de la Blugii ei scurți, ușor ridicați pe fesele ei perfect rotunde și se uita atenta la mesajul pe care tocmai ce îl primise de la Matei:

-Iubire, astăzi ajung târziu, merg cu Vlad și Sorin la o bere sa mai discutam chestii de munca, sper ca nu te superi

"Mda, super, mi se pare ceva "normal", își spuse in gând ușor mâhnită

Își baga repede telefonul in buzunar, atunci când vecinul își face din nou apariția și îi surprinde privirea exact pe picioarele ei nu foarte lungi, însă perfect bronzate și bine conturate.
Sandra nu era genul ăla de femeie, înaltă slaba cu un trup de model. Avea puțin peste 1,65 cm, cu o piele măslinie, ușor bronzata, o talie mică și sânii plini și voluptosi, fundul rotund și bine proporționat. Avea parul lung, sanatos și negru natural iar soarele îl făcea sa strălucească. Ochii ei mari și rotunzi, de culoarea verde închis, au clipit de îndată ce îl văzu pe el, pe David care tocmai ce îi întinse sticla de suc rece. O luă de îndată, grabita parca iar mâinile ei atinse ușor mâinile lui David. Un fior pe șira spinării nu întârzie sa apăra iar Sandra tresare. Uimită de reacție ei, îi caută imediat privirea lui David, pentru a se asigura ca nu a observat. Ușor intimidata, face un pas in spate și îl caută cu privirea pe Rico, cățelul ce între timp tocmai ce traversa strada, lucru ce o făcu se tipe din răsputeri către el:

- Rico, stai pe loc!

De îndată se cutremura și rămâne blocată, neputând sa mai reacționeze atunci când a văzut ca o mașina se apropie cu repeziciune. David, face câțiva pași rapizi și siguri și îl prinde pe Rico, cățelul neastâmpărat și il aduce lângă Sandra.

-I-ai și tu o lesa, ca uite ce face obrăznicutul tău.

Sandra se uita lung la el, încă blocată și speriata de ceea ce se putea întâmpla și îi simți tonul puțin agresiv și agitat

-Dar nu sta cu lesa, nu-i place, ce sa-i fac. De obicei merge pe lângă mine dar azi nu știu ce a avut, de obicei nu este așa... și in casa mi-a fost agitat și parca nu avea stare. De-asta am și ieșit mai mult ca am crezut ca are nevoie urgenta. Continuând ea cu discuția și încercând cumva sa se disculpe, de parca erau necesare atâtea explicații.

-Lasă ca îi fac eu cadou o lesă frumoasă și ți-l dresez sa meargă.

Sandra se uita adânc și contrariata in ochii lui albaștri ce erau conturați de niște gene dese și scurte dar care păreau ca se potrivesc perfect sub sprâncenele arcuite și groase. David își trece ușor mâna peste par și o privi pe Sandra care parca amuțise

-Mergem spre scară?

Sandra fără sa stea pe gânduri, îi întinde o hârtie de 10 lei pentru a-și plăti sucul. Nici nu avea cum sa nu-l plătească, ce treaba avea ea sa accepte ceva din partea lui, vecinul de la 10. Nu erau prieteni foarte apropiați, se Cunoșteam de jumătate de an și mai ieșeau ocazional la scara, ea împreuna cu Matei și patrupedul lor iar el împreuna cu soția lui și copilul. La acest gând, care îi reaminti toată situația, își încruntă privirea:

-Ia te rog banii pe suc.

David, cu un surâs în colțul gurii și pe un ton ironic, îi răspunde in doi peri:

-N-am rest sa-ți dau!

Sandra de îndată se uita la sticla de suc. Era sucul ei preferat, Fanta de struguri. "Cum a știut el ce suc îmi place"? Realizase ca nici măcar nu ia spus ce sa-i cumpere de la magazin și totuși el a venit cu preferatul ei. "Trebuie sa fie o coincidenta, ce doamne iartă-ma".

-I-ai așa nu contează sau data viitoare fac eu cinste.
Deodată își încleștă maxilarul, de parca i-au ieșit cuvintele din gura fără sa gândească, fără sa conștientizeze ce impact ar fi putut avea cele spuse.

-Gata vecina, avem un "deal" mâine ți-l scot eu pe Rico și când vrei tu îmi faci cinste cu un suc. Aaaa, era sa uit, am promis ca-i cumpăr lesa lui Rico și îl învăț sa meargă cu ea. Deci avem trei "deal-uri".

Râzând cu poftă, David îi căută privirea Sandrei

"Trei" ! "Trei deal-uri" "Ce what The fuck zice omul asta? Ferească sfântul de când s-a format alianța asta între noi"? Se formase o tăcere între cei doi și cu pași înceți de parca ar fi vrut sa tragă de timp, ajunsera la scara.

-Ia zi vecina, cum merge cu scrisul?

Trezita parca dintr-un vis amăgitor, tresare ușor și ia o gura de suc rece. Înghitând parca in sec, Răspunde pe un ton jos și timid.

-Merge bine, sunt la penultimul capitol și încerc sa fac ultima Răsturnare de situație pentru a putea face încheierea, însă parca am rămas in pana de idei, stii?

De parca el știa cum este cu scrisul și cu "pana de idei" și cu "blocajul" cu care scriitorii se întâlnesc adesea. David conducea propia afacere , o ferma ce a preluat-o de la parintii lui, localizata nu departe de oraș ceea ce îl făcea sa aibe un program ceva mai flexibil.
Sandra, își drege vocea și pe un ton ceva mai sigur de data asta, continua sa povestească:

- Da și nu știu parca simt nevoia de a ieși puțin din rutină, as vrea sa merg undeva la munte, trebuie sa intru intr-o stare de creativitate... și nu mai de creativitate nu am eu parte aici in oraș, in arșița asta... uhh in fine, n-are rost sa te plictisesc cu prostiile mele.

-Sandra, dar nu este nici o prostie, asta este ceea ce îți place sa faci, și o faci bine.

"O fac bine, ce fac bine" ? Își repetă in gând.

Mii de gânduri murdare îi trecu prin minte in acel moment. El îi trecu mâna suav prin părul ei negru și lung, ea in genunchi in fata lui, cu privirea in sus era pregătită sa-l guste, sa-l simtă in toate splendoare lui de bărbat. El ușor gemu atunci când îi simți buzele ei cărnoase mari și roșii. Un fior in tot corpul o cuprinsese, iar umezeala dintre picioare o facu sa roșească. Își scutura capul, încercand sa se trezească din aceasta fantezie, murdara, interzisă și fără sens.

-Dar de unde stii vecinu, ca ceea ce fac eu, fac bine?
Privindu-l atent in ochi așteptând răspunsul cu mare interes.

-Pai am citit prima ta carte. L-am întrebat o data pe Matei ce cărți ai scris pana acum și mi-a spus. Am dat imediat comanda, am zis sa-mi ajut vecina cu vânzările... pai nu ?

Zâmbind larg și cu privirea ațintită pe picioarele Sandrei care stăteau pe dreptele scării lor. Sandra îl urmări cu atentie și observa aceasta privire care nu era deloc in regula. Se ridica brusc și îl strigă pe Rico.

-Hai Rico, hai mami sa mergem in casa, gata cu plimbarea... hai sus.

David, contrariat se ridica și el brusc și puse mâna pe umărul Sandrei care stătea cu spatele la el. In acel moment, sute de fiori electrizanti îi inunda tot corpul și brusc tresare la atingea lui. Respirația evident îngreunată o făcu din nou sa se intimideze și parca sa vrea sa se ascundă de acest bărbat.

-Gata, te grabesti sa pleci in casă ? Matei când vine de la munca?

Cu două întrebări una după alta o bombardase David, de parca și el se simțise cumva stânjenit de situație. Sandra pe de alta parte, simțea cum inima statea sa-i explodeze in piept iar miezul îl simțea greu și electrizat. Se repezi către usa de la intrarea in bloc, iar când intra in scara, răcoare o făcu sa ofteze încet iar pe un ton ridicat îl striga pe David:

-Hai ca eu ma duc in casa, e prea cald afara... sau dacă vrei mai stam pe scara.

"Off de ce naiba am spus asta, chiar nu-mi conectez limba la creier azi deloc", își spuse mâhnită in gând. David, se grăbi sa o prindă din urma, curios de reacțiile ei puțin evident de ciudate.

-Ai o bricheta ? Poate ne prinde baba aia de la doi că fumăm pe scară, să vezi scandalul naibii!
Răzand cu pofta de parca și-ar fi dorit să se întâmple ceva incitant.

-Sper ca nu, chiar n-am chef de gura ei cicălitoare dar nah... are și ea dreptate, îi intră fumul în casă.

Începu amândoi sa rada complice la dialogul pueril dintre ei. Sandra brusc realizase ca are deja ceva timp de când se afla in compania vecinului ei, realizase ca parca la nici o întrebare din cele puse de David nu a răspuns și ca pe tot parcursul a fost parca aeriana. Își freacă mâinile, și caută rapid in buzunarul de la Blugii ei scurți și strâmți, bricheta. Îi înmânează bricheta și din nou mâinile celor doi se ating, formandu-se in corpul Sandrei o electricitate ce a făcut-o sa tresară.
David prinvind-o cu atentie, o surprinde intr-un ras ironic și arogant

-Vecina, sa stii ca nu mănânc oameni !

Geamul de la scara blocului era deschis pentru a intra aerul de afara oricum intoxicat și sufocant, iar la prima adiere de vânt, o șuvița din parul Sandrei, aterizase pe chipul ușor timid al ei. David, fără ezitare, îi atinge fata și îi îndepărtează șuvița de par.
Sandra se cutremura, ceva nu era in regula, aceste gesturi punându-o și mai mult pe gânduri. Trase rapid din Țigara și fără sa mai ezite o clipă se îndrepta spre usa liftului.

-Gata eu plec în casă! ... Răstindu-se către David, el rămâne in urma pentru o clipa însă urmând-o in cele din urmă.

Sper sa vă placă și aștept cu interes părerile voastre☺️
Sfârșitul primului capitol. Va urma... 🔥🥰

 
 
Cultivează-ți imaginația. Scrie şi citeşte poveşti sau articole după bunul plac. Este gratis!
Sign in with Google
Sign in with Facebook
In curand vei accesa lumea povestilor
Introdu-ti datele de autentificare
This is a required field.
This is a required field.
sau
Nu ai cont?
In curand vei accesa lumea povestilor
Ne mai trebuie doar cateva detalii pentru a face experienta ta cat mai placuta
This is a required field.
This is a required field.
This is a required field.
This is a required field.
sau
Ai deja un cont existent?

Enter your email address. You will receive an email with a link to reset your password.