0 1

III

   Zilele, treceau  liniștite în regat, poate, puțin prea repede pentru Ryan, care se gândea cu groază la ziua în care, o să-și aducă la castel viitoarea soție. Până la ziua sa de naștere mai erau aproape patru luni, iar înainte de aceasta, urma balul care marca începerea toamnei. Bal la care, Ryan era obligat de împrejurări, să o prezinte pe Melanie drept logodnica și viitoare sa soție.

Pregătirile erau în toi, mai erau doar trei zile până la marețul bal. Tot regatul se pregătea de sarbătoare, doar în inima prințului Ryan era, pustiu.

  -Cum aș putea eu să o prezint pe ea, drept logodnica mea? s-a înbtrebat pe sine Ryan privind absent tabloul tătului său, care s-a stins când acesta avea doar treisprezece ani, astfel, Ryan schimbându-se, devenind mai rece, învinovățandu-se că nu văzuse suferința tatălui său. În zadar a încercat mama sa să-i explice că așa a fost să fie. Totul s-a schimbat când în acea seară, a salvat-o pe Emma, găsind un nou motiv pentru a trăi.

  -Spune-mi tată! Cum pot eu să-mi trădez iubirea? Trecuse ora stingerii de mult la castel, liniștea domnea, doar greierii se mai auzeau timid. 

În încercările sale disperate de a găsi o soluție se gândise chiar și la părăsirea regatului alături de Emma, dar nu-și putea face mama să sufere, nu o putea lăsa singura. Dar, nu era un preț prea mare să-ți trădeze unica iubire?

Oftă, pentru a mia oară, ura că este un prinț și că trebuie să se supună normelor societății, pe care, le considera, absolut stupide.

  - Ryan, vreau să vorbim. vocea calmă a reginei, l-a făcut pe acesta să se cutremure. Mama sa, era însuși Raiul, dar și Iadul.

  - Da mamă? Te ascult. la fel de calm a fost răspunsul său, precum a fost întrebarea mamei sale. O privea insistent, așezându-se pe podea.

  - Te voi întrebat ceva, dar, te rog, fi sincer cu mine. zâmbetul timid al reginei, îi făcea pielea de găină lui Ryan, care o privea, ca și cum ar fi cel mai prețios lucru din întreaga lume. Chiar era.

  - Te-am mințit eu vreodată? fortând un zâmbet.

În adâncul inimii sale îi părea nespus de rău, știa cât de mult și-a mințit mama de-a lungul anilor. Dar, nu putea pur și simplu să se ducă și să-i spună adevărul. Nu putea pune în pericol singuranța localcnicilor pentru că el își dorea fericirea. Se simțea groaznic, era neputicios și asta îl enerva la culme.

Nici nu știu de unde să încep. oftă regina privindu-și fiul, putea să-i vadă tristețtea din ochi și din glas, pentru că în toți aceștia ani vazuse cât de mult o aprecia acesta pe Emma, era gata să pună fericirea fiului său mi presus decât siguranța regatului. Când te-ai născut, treceam printr-o perioadă foarte grea, probabil știi asta. Mult timp s-a vorbit despre criza în care ne aflam atunci, bunătatea vecinilor noștrii din nord ne-a ajutat să trecem peste acel hop și să devenim din nou, locul în care oamenii doresc să-și traiască viața. Atunci, nu ne-am gândit de mare avea să fie prețul pe care aveam să-l plătim în schimbul ajutorului, am fost proști. a cloncuzionat regina, chicotind. În patru luni este cea de a douăzeci și unu aniversare a ta și totodată și nunta ta cu Melanie. Prețul acesta este prea mare pentru mine, ca mamă. oftă regina. Spune-mi fiule, exista cineva în inima ta? a întrebat aceasta privind absentă pe geam.

  -Da. Dar siguranța regatului este mai presus de fericirea mea. Dacă asta v-a aduce pacea între cele două regate, sunt gata să-mi sacrific fericirea. a spus hotărât Ryan crezând că acesta este ceea ce își dorea mama sa să audă.

  -Dacă noi am fost proști, nu fi și tu, Ryan!  a ridicat ușor tonul regina. Nu am să greșesc a doua oară. Nu vreau să-mi pierd și al doilea fiu din cauza unui tratat. 

  - O să iasă.. Război. a constat privind podeaua.

  -Nu-ți face griji pentru asta. Suntem mai puternici decât părem, peste trei la bal, or să se întâmple lucruri mari. Melanie nu este atât de curată pe cât se aude. Oricum, ai văzut-o pe Emma? Lucreția mi-a spus că nu arata deloc bine.

Adevărul era că Emma chiar nu se simțea bine. Regina știa asta, dar își dorea să vadă reacția fiului său.

  -Cum?! Mie de nu mi-ați spus nimic?! a sărit revoltat de pe podea Ryan, trântind ușa cu putere.

  -N-am să-ți iau fericirea pentru nimic în lume, Ryan. a spus regina zâmbit ușor. Iar tu, Davis, te poți supăra pe mine. aratând cu degetul spre tabloul soțului său. Doar că, îmi doresc ca fiul meu să fie fericit și să am muți nepoței. chicoti regina, trăgând perdele la geamuri și ieșind din sala tronului.


 
 
Cultivează-ți imaginația. Scrie şi citeşte poveşti sau articole după bunul plac. Este gratis!
Sign in with Google
Sign in with Facebook
In curand vei accesa lumea povestilor
Introdu-ti datele de autentificare
This is a required field.
This is a required field.
sau
Nu ai cont?
In curand vei accesa lumea povestilor
Ne mai trebuie doar cateva detalii pentru a face experienta ta cat mai placuta
This is a required field.
This is a required field.
This is a required field.
This is a required field.
sau
Ai deja un cont existent?

Enter your email address. You will receive an email with a link to reset your password.