0 0

Capitolul 30

In acea dupa-amiaza, Lexie statea in fata oglinzii, trecandu-si ganditoare peria prin par. El era un vampir. Trebuia sa se bucure ca zorii zilei il alungasera din patul ei inainte de ai rapi inocenta.

Un vampir. Noaptea trecuta, drogata de saruturile lui, la mila pasiunii care o invadase ca si cum ar fi miere lichida, fusese incapabila sa aiba un singur gand rational. Acum, la lumina zilei, se intreba cum putuse sa uite chiar si pentru un moment. Simtise doar o urgenta nevoie care o lasase surda si oarba la orce lucru.

Vampir... Imagini cu monstri scheletici, cu sangele picurandu-le din colti ii invadara mintea.

Vampir... Creauturi oribile, care se ascundeau in noapte in cautarea unei prazi, band din sangele copiilor.

Vampir... Demoni necrofili care dormeau in sicrie pe timpul zilei pentru ca nu puteau sa suporte lumina soarelui.

Vampir... Cum putea fi adevarat? Daca el era intr-adevar un vampir, atunci de de nu ii provoca repulsie? De ce era inca vie? Se va transforma si ea in ceea ce era el?

Ridicandu-se, se duse pana la geam si indeparta cortinele. Privi catre soarele care inca stralucea pe cer. Niciodata nu il vazuse pe Rayven pe timpul zilei. Niciodata nu il vazuse mancand. Isi sprijini fruntea de cristalul geamului. Oare el dormea acum in sicriul lui?

Acel gand o facu sa se infioare.

Turnul de est. Acolo unde el dormea. De aceea ii interzise sa mearga acolo. Isi arcui o spranceana. Nu gasise nimic cand fusese acolo, doar o camera goala.

Traversa camera, si deschise usa inainte de as da seama ce facea. Se opri in vestibul, ascultand, intrebandu-se ce facea Ben. Ridicandu-si fustele, trecu in fuga prin vestibul si urca scarile care duceau catre turnul de est. Inima ii batea cu putere cand ajunse in fata camerei din turnul de est. Respira profund, deschise usa si intra. Era exact ca inainte, fara mobila, fsra vreun tablou pe pereti, doar un geam care era acoperit de o cortina groasa, din catifea neagra. Indeparta cortina, si ramase in mijlocul camerei, intorcandu-se incet. La inceput nu vazu nimic, apoi vazu o gaura mica in perete, in fata ferestrei. Inima ii batea nebuneste si palmele ii transpirasera, in timp ce isi trecu mana peste suprafata peretelui. Ramase fara rasuflare cand simti ca peretele se misca, apoi se deschise lasand la iveala o alta camera. Ramase in tocul usii, privind cu atentie in camera. In acea camera nu exista nici o fereastra. Stralucirea soarelui , din cealalta camera intra prin mica deschizatura. Desi lumina era slaba, putea sa distinga forma unui dulap din lemn de cires care se afla pe peretele din fata ei. Imaginea unui lup era gravata pe una dintre usile dulapului, iar pe cealalta un corb. Intr-un colt al camerei se afla un enorm semineau din piatra. Facu un pas in fata, si privi in dreapta ei. O carpeta enorma acoperea peretele. Tesut in tonuri de verde inchis si negru, ilustra diferite scene. Intr-una se vedea un corb care statea pe ramura unui copac. Dedesubt era un lup negru cu ochii rosii care urla la luna. Intr-o alta scena erau niste barbati inarmati cu sulite care urmareau un lup. Cea de-a treia scena ilustra un lup care statea pe picioarele din spate si cu dintii dezveliti intr-o crunta amenintare.

Indepartandu-si privirea de la carpeta, intoarse capul spre stanga, si simti ca i urca inima in gat. Un pat enorm, cu baldachin, era asezat pe un podium. Iar pe pat, cu bratele peste piept se afla Rayvan. Il privi cu atentie in timp ce imaginile i se gravau in minte. Cearceafurile si perna erau de culoare neagra. O curvertura de pat, de asemenea neagra era impaturata la capatul patului. Capa il acoperea, ca si cum ar fi vrut sa-l imbratiseze. Chipul sau, incadrat de parul negru, era foarte palid. Parea ca nu respira. Teama puse stapanire pe ea. Oare murise pe timpul zilei? Nevoia de a se apropia si de a vedea daca inca mai traieste era mare. Auzise multe povesti despe cum puteai sa omori un vampir: sa le tai capul, sa le umpli gura cu usturoi sau sa le infigi un tarus direct in inima, si sa ii ingropi sub pamant ca sa nu mai poata iesi.

Aseara, el ii spuse adevarul si ea il crezuse. Nimic nu o pregatise pentru acest lucru.

Taranii avusera dreptate, in tot acest timp, filozofa. Exista un vampir in satul lor, iar ea stia unde dormea.

-Oh,Rayven, murmura. Oh, Rayven, ce ar trebui sa fac?

-Le...xie...

Vocea lui, abia perceptibila, suna in urechile ei puternic, ca un tunet.

Era treaz. Treaz, observand-o cu ochii lui negri si profunzi. Ramase in usa, hipnotizata de privirea lui, si incapabila sa se miste.

-Ai venit sa ma distrugi? exista o nota de amaraciune si resemnare in cocea lui.

-Nu. Scutura ea cu frenezie din cap. Nu.

-Vino la mine. Vocea lui era blanda, si plina de dorinta.

Nu putea. Nu o va face. Dar picioarele ei se miscara din proprie vointa, ducand-o pana langa pat.

-Lexie... Te rog nu... Vocea i se franse. Isi inchise ochii, apoi ii deschise din nou. Nu ma uri.

-Nu o fac. Isi ridica mana, voind sa il atinga, dar si speriata in acelasi timp. Te simti rau? Pot sa iti adu ceva?

Fantasma unui zambet ii juca pe buze.

-Soarele... Lumina zilei... Nu pot sa o suport/

-Este adevarat, spuse ea uimita. Tot ce mi-ai spus este adevarat.

Rayven afirma.

-Dormi cu mine, te rog.

Lexie privi catre pat. Nu era un sicriu pana la urma urmei, era doar un pat, atat.

Vampir... O va invalui in imbratisarea lui si va bea din ea pana o va lasa fara strop de sange?

Era un gand prostesc, si il indeparta imediat din minte. Daca el ar fi vrut sa o omoare, ar fi facut-o deja, pentru ca pana la urma avusese multe ocazii sa o faca.

Cu un oftat, se intinse si isi sprijini capul de umarul lui.

Rayven zambi, si o apropie de el. Cu un sunet usor, peretele se inchise. Apoi pleoapele lui se inchisera si adormi din nou.

Se afla in barlogul monstrului.

Lexie respira profund, cand capa o acoperi cu blandete ca si cum ar imbratisa-o.

Pereti ascunsi care se inchideau singuri, si o capa de catifea neagra care parea aproape vie. Totul era peste puterea ei de intelegere. Dincolo de realitate.

Dintr-odata obosita, inchise ochii, si adormi.

 
 
Cultivează-ți imaginația. Scrie şi citeşte poveşti sau articole după bunul plac. Este gratis!
Sign in with Google
Sign in with Facebook
In curand vei accesa lumea povestilor
Introdu-ti datele de autentificare
This is a required field.
This is a required field.
sau
Nu ai cont?
In curand vei accesa lumea povestilor
Ne mai trebuie doar cateva detalii pentru a face experienta ta cat mai placuta
This is a required field.
This is a required field.
This is a required field.
This is a required field.
sau
Ai deja un cont existent?

Enter your email address. You will receive an email with a link to reset your password.